Izvoarele cerbului


1. (Catre mai marele cantaretilor. Cantarea fiilor lui Core.) Cum doreste un cerb izvoarele de apa, asa Te doreste sufletul meu pe Tine, Dumnezeule!

2. Sufletul meu inseteaza dupa Dumnezeu, dupa Dumnezeul cel Viu; cand ma voi duce si ma voi arata inaintea lui Dumnezeu?

Psalmul 42

…………………………………………………………

izvorNu cred ca sunt multi oameni care vad cerbi alergand la izvoare ca sa bea apa si sa ii apuce si pe ei setea, asa cum i-a apucat pe fiii lui Core. Iar daca fiii lui Core doreau apa de baut era deajuns daca o luau pe urmele de cerb si ar fi ajuns la izvoare de apa. Insa apa din izvoarele cerbilor nu satura sufletul, precum nici apa din fantana lui Iacov de la Sihar nu a saturat pe acea femeie samariteanca. Aceasta sete a lui Core s-a nascut in munti Hermonului si Mitearului unde treceau fara indurare val dupa val peste ei, unde treceau talazurile care grapau pe ei pana in adancimea sufletului. Si cand ajungi acolo, departe de cea care a fost odinioara Casa Domnului, si cand ramai doar cu amintiri sfinte, si cand ajungi sa nu mai ai nimic, tu nu esti un om pierdut, chiar daca ai pierdut totul. Tu mai ai ceva ce nu se poate pierde. Tu mai ai suflet, mai ai nadejde, si daca mai ai nadejde tu il ai pe Dumnezeu. Chiar daca traiesti ca un om uitat de lume si de societate, chiar daca vrajmasi tai sunt multi si te batjocoresc din pricina nadejdi care este in tine, daca sufletul tau inseteaza dupa Dumnezeu, daca inca tu mai poti sa vorbesti inca sufletului tau, afla acuma ca vor veni zile cand iti vei deschide gura larg ca sa il lauzi din nou pe Domnul, daca reusesti sa nu iti pierzi nadejdea in Dumnezeu.

Daca ajungi si tu ca si fii lui Core sub stapanirea vrajmasilor batjocoritori, foloseste-te si tu de lucrurile create de Dumnezeu pe care le vezi in jurul tau ca sa atragi atentia lui Dumnezeu asupra ta, asemeni aici lui Core, dar si asemenea acelui sutas caruia i s-a imbolnavit robul. Sper ca nu am exagerat pentru unii, dar chiar fiii lui Core au facut-o. Fii lui Core s-au uitat la cerbi cum iau urma izvoarelor si au gasit un termen de comparare, prin care sa traga un semnal de alarma lui Dumnezeu, prin care sa transmita lui Dumnezeu cum este starea lor, care le este setea lor, cum arata setea lor. Si Dumnezeu care stie cum sufera cerbul cand nu are apa de baut, El care ajuta pe cerboaica ca sa nasca, avea acum sa afle in mod public de la Core, ca setea sufletului lor dupa Dumnezeu este asemenea acelor cerbi.

O ce comparatie. Sa ajungi ca sa te compari cu cerbi, sa ajungi ca sa te uiti la cerbi si sa gasesti curaj, sa iti intaresti credinta in Dumnezeu, sa iti rascolesti sufletul?. Dar Isus ne-a invatat sa ne uitam si la o floare, da la un crin si sa zidim in noi credinta. Isus ne-a invatat sa ne uitam si la pasarile cerului si sa zidim in noi credinta. Si stiti de ce?. Pentru ca natura si vietuitoarele pamantului au un singur Stapan care Le poarta de grija, si acesta este Dumnezeu.

Iar daca apa cerbului a fost gasita, daca hrana pasarilor a fost asigurata, daca haine crinului au fost date, cu cat mai mult tie omule, Dumnezeu iti va purta de grija. Dar oare iti mai este sete, dar oare mai tu credinta?. Ce vezi in jurul tau? Nu te speria, daca tu nu vezi cerbi, sigur o floare vezi, iar daca nu vezi flori, sigur vezi pasarile cerului, iar daca nu le vezi nici pe ele, e timpul sa te uiti adanc in tine, in suflet.

Nadejdea ta nu trebuie sa se piarda acuma. Intareste nadejdea ta in Dumnezeu cu setea dupa Dumnezeu, si chiar daca esti sau vei trece prin valuri grele, vei simti indurarea lui Dumnezeu . Setea ta trebuie sa ti-o stamperi cu cantari de lauda la adresa lui Dumnezeu, setea ta trebuie sa ti-o mai alini cu rugaciuni inaltate catre Dumnezeu. Setea ta nu se poate stampara cu ape din izvoarele cerbului. Acele ape sunt doar pentru trup, doar pentru fire. Setea ta vine din suflet. Dar oare tie iti este sete, sau te-ai acomodat cu hulele vrajmasilor tai, sau te-ai acomodat cu ideea ca candva demult mergeai la Casa Domnului, pasi tai paseau in casa de adunare?

Daca iti lipseste sarbatoarea sfanta, daca nu esti in mijlocul strigatelor de bucurie, daca esti departe de casa Domnului, daca esti o oita ratacita sau una pierduta, astazi este timpul sa trezesti in tine nadejdea in Dumnezeu. Iti este sete, dar nu sunt izvoarele cerbului bune pentru setea ta, pentru setea ta a venit Isus, si El are o apa pe care ti-o poate da, si atunci tie in veci nu o sa iti mai fie sete.

Daca sufletul tau inseteaza cu adevarat dupa Dumnezeu, acum ce ai citit aceste randuri, du-te de te arata in fata lui Dumnezeu, inchide usa dupa tine, si lasa sufletul sa isi goleasca lacrimile de dor si de durere in fata lui Dumnezeu, iar la urma nadejdea ta va fi mai tare, de neinvins, cu laude vei merge din nou inaintea lui Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este mantuirea ta, a mea si a noastra.

A fost odata un cerb, au fost niste izvoare, dar a ramas mai vie ca niciodata setea dupa Dumnezeu si nadejdea in Dumnezeul mantuiri mele. A Lui sa fie slava, cinstea si maretia in veci vecilor. Amin.

Comenteaza

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s