Concediu spiritual ?



Fiecare dintre noi așteptăm venirea verii pentru că mergem în concediu sau petrecem timp împreună cu familia. Perioada aceasta se deosebește de perioada sărbătorilor din iarnă, întrucât atunci concediul este cu dedicație specială – Nașterea Mântuitorului, Anul Nou și Botezul Domnului Isus Hristos, chiar și de concediul de Paște (Învierea Domnului). Vara este anotimp al relaxării, al destinderii și de ce nu al “statului la și în soare”. De unde și expresia “pierde vară”.

Însă tot vara scade participarea în părtășia cu Domnul și cu Biserica Sa, prin faptul că suntem mai atrași de creația Sa – natura – și găsim atâtea activități de recreere în aer liber cu familia și prietenii.

În cartea Daniel capitolul 6, găsim cum avansarea lui Daniel nu a fost privită cu ochi buni, de către ceilalți funcționari ai împăratului Darius, și au conceput un plan de prindere a acestuia în capcană, prin emiterea unei legi: “Să trăieşti veşnic, împărate Darius! Toate căpeteniile împărăţiei, îngrijitorii, dregătorii, sfetnicii şi cârmuitorii sunt de părere să se dea o poruncă împărătească, însoţită de o aspră oprire, care să spună că oricine va înălţa, în timp de treizeci de zile, rugăciuni către vreun dumnezeu sau către vreun om, afară de tine, împărate, va fi aruncat în groapa cu lei.”

Treizeci de zile de interzicere în a te închina prin rugăciune oricui, cu excepția închinării către împărat. Însă legea nu te obliga expres să te închini împăratului.

Daniel a auzit despre emiterea și semnarea legii de către împăratul Darius, precum și consecințele legale pentru nesupunere. Daniel însă a intrat ca de obicei în camera sa și cu fereastra deschisă spre Ierusalim “de trei ori pe zi îngenunchea, se ruga şi lăuda pe Dumnezeul lui, cum făcea şi mai înainte”.

Mă întreb ce am fi făcut noi într-o asemenea situație (inclusiv eu personal)? Am fi meditat asupra subiectului, cântărit aspectele problemei, am fi spus că sunt doar 30 de zile, o lună de zile, din timpul concediului cu familia, un concediu spiritual nu strică, că doar am mers oricum de 5-7 ori pe săptămână la Biserică în restul anului, și nu vom suferi spiritual ca urmare, dacă ne-am conforma poruncii împăratului. La urma urmei cine știe de acest lucru, decât dacă suntem urmăriți de pârâși. Ne-am salva pielea noastră, oferind tot confortul firii pământești, în loc s-o răstignim.

Dacă Daniel, ar fi făcut cum probabil facem noi, în dauna imaginii noastre de închinători, nu ar fi ajuns în groapa cu lei pentru o noapte, am spune noi la prima citire a textului. În plus ar fi fost egal cu ceilalți funcționari ai împăratului Darius.

Dar Daniel nelăsând garda jos – obiceiul său foarte bun, în ciuda consecințelor ce ar fi putut să-i curme viața fizică, a avut parte de o noapte de somn liniștită în groapa leilor. Spre deosebire împăratul Darius nu a putut dormi în patul lui și nici funcționarii nu au dormit din cauza grijii împăratului arătate pentru Daniel.

Însă finalul capitolului este remarcabil, dincolo de faptul că „cine sapă groapa altuia cade în ea” împreună cu familia sa. După aceea, împăratul Darius a scris o scrisoare către toate popoarele, către toate neamurile, către oamenii de toate limbile, care locuiau în toată împărăţia: “Pacea să vă fie dată din belşug! Poruncesc ca, în toată întinderea împărăţiei mele, oamenii să se teamă şi să se înfricoşeze de Dumnezeul lui Daniel. Căci El este Dumnezeul cel Viu şi El dăinuie veşnic; Împărăţia Lui nu se va nimici niciodată, şi stăpânirea Lui nu va avea sfârşit. El izbăveşte şi mântuieşte, El face semne şi minuni în ceruri şi pe pământ. El a izbăvit pe Daniel din ghearele leilor!” O lege care interzicea închinarea altcuiva decât împăratului Darius, a fost să fie schimbată cu o lege prin care se obligă oamenii să se teamă și înfricoșeze – „să se închine” pe limba noastră – doar Dumnezeului lui Daniel.

Aceasta însă doar în urma „încăpățânării” lui Daniel de a respecta mai mult porunca lui Dumnezeu decât de porunca împăratului (si conform cu Fapte Ap. 5.29).

Dacă Daniel ar fi luat un „concediu spiritual” timp de doar 30 de zile, altfel ar fi fost istoria vieții lui, și oamenii din imperiul persan nu ar fi fost îndrumați în închinare față de adevăratul Dumnezeu.

Să medităm atent, în a vedea dacă nu cumva aceste concedii spirituale pe care ni le permitem uneori, vom avea consecințe asupra mărturiei Cuvântului lui Dumnezeu în momentele în care mărturia noastră de închinători va fi supusă adevăratului test al credinței noastre.

Să avem un concediu plăcut totuși.

Comenteaza

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s