Pretuirea Bibliei


„Ura stârneşte certuri, dar dragostea acoperă toate fărădelegile.“ (Proverbe 10:12)

În secolul al XVIII-lea, în țările aflate sub stăpânirea austriacă citirea Bibliei era strict interzisă. Pe cel la care se găsea această carte îl așteptau pedepse grele. Cât de întunecate erau mințile oamenilor!

Era noapte. La o casă singuratică a unor țărani mai ardea lumina. Obloanele de la ferestre erau închise, încât de afară abia se zărea o licărire de lumină. Locatarii erau adunați în camera mai mare. Veniseră și alți vecini acolo. Țăranul se aplecă, ridică două scânduri din podea și scoase din ascunzătoare Biblia cea groasă. Atent, se apropie de lumânare și deschise cartea. Atenți și flămânzi după Cuvântul vieții, oamenii se înghesuiră în jurul țăranului. Acesta citi: „Te iubesc, Doamne, tăria mea! Domnul este stâncaf mea şi cetăţuia mea şi salvatorul meu; Dumnezeul meu, stânca mea în care mă încred, scutul meu şi tăria mântuirii mele, turnul meu cel înalt! Voi chema pe Domnul care este vrednic de laudă şi voi fi salvat de vrăjmaşii mei.“ (Psalm 18:1-3). Deodată țăranul se opri din citit. Afară se auzeau voci, apoi lovituri în obloanele ferestrelor. O voce aspră strigă: Deschideți!

O clipă, toți au rămas ca paralizați. Înainte de a lua o hotărâre, ușa a fost spartă și în casă a dat buzna o gloată sălbatică: soldați conduși de un vecin care zâmbea batjocoritor. Conducătorul a observat deja Biblia.

– Hei, țărane! Te-am prins în cele din urmă! Cu pumnii săi aspri încercă să apuce Biblia. Atunci, țăranul își veni în fire. Cu mâinile sale bătătorite prinse Biblia și o trase spre el.

– Țărane, dă Biblia! urlă ca un nebun conducătorul grupului. Țăranul însă tăcea și ținea cu tărie cartea prețuită.

– Lasă cartea! strigă din nou conducătorul care încerca să i-o smulgă din mâini. Țăranul a rămas ca o stană de piatră. Era neclintit în hotărârea lui. Când conducătorul a observat hotărârea țăranului a început să lovească mâinile ce țineau cu dârzenie cartea de preț. Sângele a țâșnit, dar țăranul a rămas neclintit cu cartea în mână.

Cum prețuim noi, care suntem liberi, cartea dăruită de Dumnezeu pentru a cunoaște tot planul Său cu privire la trecutul, prezentul și viitorul omenirii?

Comenteaza

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s