Dragostea lui Dumnezeu fata de tine niciodata nu va inceta


Citind Psalmul 13 am fost inspirat să vă trimit câteva cuvinte de încurajare pe care le-am adunat din acest capitol binecuvântat.

David a scris cuvintele care se găsesc în acest psalm. El a întrebat: „Până când, Doamne, mă vei uita? Pentru totdeauna? Până când Îţi vei ascunde faţa de mine? Până când voi avea inima plină de necazuri în fiecare zi? Până când se va ridica vrăjmaşul meu împotriva mea?”

Toate acestea sună de parcă David a simţit că Dumnezeu îl lăsase cu desăvârşire să sufere, să se trezească în fiecare dimineaţă cu un nor negru asupra capului său. Pentru o perioadă David a vorbit în disperare: „Dumnezeule, acest sentiment de izolare va persista veşnic? Când voi primi răspuns la rugăciunile mele?”

Atunci când necazurile ne asaltează, deşi noi ştim că-L iubim pe Domnul – atunci când eliberarea pare îndepărtată şi fără speranţă – noi ne scufundăm sub presiune. Chiar în acest moment, cineva care citeşte aceste rânduri se scufundă sub presiunea groaznică a situaţiei care pare de nerezolvat. Această persoană este pe marginea unei disperări totale sperând ca liniştea să vină măcar pentru un moment în încercarea sa.

În mijlocul încercării sale David a întrebat: „Până când voi avea inima plină de necazuri?” El făcuse planuri după planuri încercând să găsească căi de ieşire din necazul său, dar toate planurile sale, toate aranjamentele au eşuat. Acum el nu mai avea la ce să se gândească, nici o soluţie aplicabilă. El se afla la capătul puterilor.

Cât de trist este să vezi o rază de speranţă, un pic de lumină, ca apoi disperarea să-şi facă din nou loc. Nu uitaţi că toate acestea s-au întâmplat unui om evlavios, un om după inima lui Dumnezeu. David era un om care a mărturisit despre marea sa încredere în Domnul. Cu toate acestea, la fel ca şi noi, David a trecut prin vremuri grele, aşa cum el descrie în acest psalm.

Cum s-a ridicat David din această prăpastie a disperării? „Eu am încredere în bunătatea Ta… cânt.”

Aş dori să împărtăşesc cu voi motivele de a continua să treceţi cu încredere prin încercările voastre de acum:

• Indiferent de cât de înfiorător se poate dezlănţui furtuna, Domnul nostru scump va continua să hrănească păsările cerului, să îmbrace crinii de pe câmp şi să împlinească nevoile zilnice ale unui ocean plin de peşti. „Tatăl vostru ceresc le hrăneşte…” Nici o păsare nu cade pe pământ fără supravegherea Tatălui.

• Ce fel de Tată ar hrăni toate creaturile de pe pământ şi, cu toate acestea, să-şi neglijeze copiii Săi? Isus ne-a îndemnat să „nu ne îngrijorăm” pentru nevoile zilnice şi probleme, „pentru că El are grijă de noi.”

Cu adevărat, Domnul vă iubeşte şi El nu-şi întoarce urechea de la strigătele voastre. Ţineţi-vă de promisiunile Lui. Mergeţi în credinţă. Aşteptaţi-L cu răbdare. El niciodată nu vă va părăsi.

Comenteaza

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s